Dacă vă amintiți, în textul precedent am promis că încep un ciclu de istorioare despre minunatul stil modern românesc de la începutul secolului XX,și despre superbele monumente de arhitectură lăsate de acele influențe stilistice și de acei oameni ai Chișinăului.

sursa imagine monunemt.sit.md

Casei cu numărul 131 de pe strada Columna eu îi mai spun și casa-prăjitură, pentru că are un acoperiș rotunjit ca o bezea. Casa este monument de arhitectură de însemnătate locală și a fost construită la începutul secolului al XX-lea. A aparţinut familiei Orlov. Din descrierea casei, efectuată în 1908, este clar că arhitectura ei nu a suferit modificări: „Casă este construită din piatră şi acoperită cu tablă din fier, cu lanternou în pod; locuinţa are comodităţi – cameră de baie, WC, cămin, ferestre din sticlă de Veneţia”. În 1940 proprietari erau Ştefan şi Xenia Buru.

Faţada casei are o plastică decorativă în spiritul modernului. O fereastră largă din trei goluri, amintind triforiile bizantine. Acoperișul clădirii este original și adăposteşte mansarda, iar deasupra intrării principale a fost amenajat un balcon, acoperit în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular, care acum are un aspect deformat, în urma unei intervenţii de construcție.

Nu o să mă opresc să comentez, iarăși, despre natura de mare gospodar a moldoveanului și despre ce înseamnă în percepția acestuia curățel și păstrățel, o să mai adaug doar că imobilul a suferit modificări – ambele niveluri ale edificiului sunt placate cu tuf roz (rocă sedimentară, formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase, cea pe care o vedem mai pe toate clădirile construite în perioada sovietică a anilor ‘80), creându-se o disonanță puternică între imobil şi contextul arhitecturii istorice din microzonă.

articol publicat și pe promotime.md