Azi suntem tot pe starda Maria Cibotari. Azi stăm în fața casei cu numărul 2, un monument de arhitectură de însemnătate naţională, realizat în spiritul retrospectivismului (tendință tradiționalistă în arhitectură din prima jumătate a secolului al XIX, bazat pe dezvoltarea patrimoniului arhitectural din epoci trecute), cu stilizarea motivelor neoclasice. Astfel de manifestări arhitecturale în Chișinău au rămas foarte puține, le numeri cu degetele unei mîini.

Clădirea este acum sediul Centrului Național de Expertize Judiciare. Această clădire ca și toate celelalte monumente de istorie care găzduiesc instituții de stat este mai degrabă un monument a crimelor față de istorie și arhitectură, mai mult decît un monument de istorie și arhitectură.

Și cum ar spune probabil un expert al centrului mai sus menționat, ”arma crimei este termopanul”, acest zeu al optimizării și eficientizării tuturor spațiilor habitate de moldoveni cu bun gust și exces de educație estetică.

Termopanul este o soluție foarte eficientă, de durată, tare frumoasă și cel mai important e absolut plastică – poate fi aplicată pe orișice clădire, trebuie doar să spargi clădirea așa ca geamul/ușa de termopan să încapă în spațiul deziderat.

”La licitaţia publică organizată de Duma urbană în 1871, consilierul de colegiu Ivan Mihailovici Kropovnitsky a achiziţionat un lot viran, cu o suprafaţă de 1265 stânjeni pătraţi, cuprins între străzile Buiucani (M. Cibotari), Reni (M. Kogălniceanu) şi Livezilor (A. Mateevici). În 1897 o parte a acestui sector, orientat spre strada Livezilor, cu o suprafaţă de 509 stânjeni pătraţi a fost cumpărată de Alexandru Pavlovici Leonard (care s-a înrudit cu familia Gonata), care între anii 1898 şi 1902 a construit o vilă într-un parter. În 1903 era proprietatea Elisavetei Iakubovici. Până în 1940 casa a aparţinut lui S. Pincevsky.” Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău.

Iar după casa a devenit proprietatea statului, planimetria a fost modificată în scopul ajustării la exigenţele unei instituţii cu funcţii sociale, în care scop a fost acceptată sistema de coridor central cu încăperile amplasate de o parte şi alta a culoarului central şi a fost construită o anexă la partea posterioară a clădirii.

Acest stat, această primărie are exact zero dorințe de a păstra măcar un gram din istoria acestui oraș. Iar în această casă au trăit familii mari. Casa pînă acum poartă numele familiei Gonata, neam de nobili moldoveni, care a născut multe personalități notorii, printre care și vestitul Ștefan Gonata.